În contextul crizei sanitare prelungite și în lipsa predictibilității, Guvernul a propus în luna august o nouă măsură de sprijin pentru angajați și angajatori. Cum în alte țări europene sistemul ajutoarelor de stat funcționează mult mai bine, prin Ordonanța de Urgență 132/2020, a fost aprobată aplicarea modelului nemțesc Kurzarbeit în România, care presupune subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă.

Acest model oferă angajatorilor a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID-19 posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri și fără a le afecta veniturile în prea mare măsură. 

  • Practic, angajatorul diminuează programul angajatului, îl plătește în conformitate cu noul timp de lucru, iar diferența față de salariul inițial este suportată de stat într-o anumită proporție. Însă, în contextul reducerii timpului de lucru, pentru a asigura continuitatea businessului, angajatorul trebuie să acorde o atenție sporită gestionării eficiente a resurselor umane și financiare, astfel încât să asigure menținerea și chiar creșterea productivității angajaților.

Cum funcționează?

Angajatorul poate diminua, în anumite condiții de lucru, timpul de lucru și remunerația angajaților cu cel mult 50%, pentru o perioadă de minimum 5 zile lucrătoare. Statul

decontează angajatorului 75% din diferența dintre salariul de bază brut inițial și salariul de bază aferent zilelor lucrate.

Indemnizația nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior, în contextul pandemiei.

Cum se poate aplica?

Pentru a beneficia de acest sprijin, angajatorul trebuie să îndeplinească 2 condiții de bază:

1. Să fie pus în situația de a aplica măsura pentru cel puțin 10% din numărul total de salariați

2. Să își fi diminuat cifra de afaceri în luna anterioară celei în care se aplică măsura (sau, cel mult, în luna precedentă acesteia) cu cel puțin 10% față de aceeași lună a anului trecut.

Pe parcursul aplicării acestei facilități, există și anumite restricții:

  • Angajații nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului de lucru redus
  • Angajatorii nu pot face concedieri colective
  • Companiile trebuie să amâne plata bonusurilor pentru management, în timpul implementării Kurzarbeit.

Exemplu de calcul:

Un angajat din industria auto, cu un salariu lunar de încadrare de 5.000 de lei brut, respectiv 2.925 de lei net, ar avea, după reducerea timpului de lucru cu 50% (la patru ore pe zi), un salariu brut de 2.500 de lei, respectiv un salariu net de 1.462 de lei, în timp ce costul total al angajatorului ar fi de 2.556 de lei. În cazul în care angajatorul aplică pentru facilitatea Kurzarbeit, salariul net al angajatului va fi de 2.559 de lei, iar costul total al angajatorului, de 2.598 de lei.

În aceste condiții, angajatul, pentru un timp de lucru redus la jumătate, va încasa un salariu net cu doar aproximativ 13% mai mic față de cel primit pentru un program obișnuit, de opt ore. Pe de altă parte, comparând cu remunerația echivalentă unei reduceri de 50%, fără aplicarea Kurzarbeit, angajatul va beneficia de un salariu net mai mare cu 1.097 de lei, respectiv 75%, iar costurile angajatorului vor rămâne aproximativ aceleași.

Sursă: financialinteligence.ro