Înainte de a decide ce tip de firmă ți se potrivește cel mai bine, îți recomandăm să citești articolul de mai jos.

SRL-ul și SRL-D în schimb sunt cele mai des folosite forme de înființare de firmă din România.

  • Fondatorii unui SRL pot fi maxim 50 de persoane – asociați si administratori
  • În caz de datorii, asociații răspund în limita capitalului social (de aici și numele de societate cu răspundere limitată), iar administratorul firmei răspunde cu bunurile proprii, fiind cel responsabil de starea firmei.
  • Se înființează în 2-3 zile, dar dacă afacerea nu merge durează 2-3 luni să se desființeze.
  • Contabilitatea e complexă și e nevoie de o colaborare cu un contabil.
  • Un SRL poate avea de la înființare în obiectul de activitate (în actul constitutiv) toate codurile CAEN fără restricții (peste 400 de coduri CAEN din 615 existente). Acest lucru face SRL-ul să fie cea mai flexibilă formă juridică din România, pentru că oricând o să poți autoriza ușor și ieftin oricare dintre aceste activități. La SRL-D lucrurile stau altfel.

Diferența dintre SRL și SRL-D

SRL-D(ebutant) a fost introdus, aparent, pentru a susține persoanele care nu au mai avut niciodată firmă (SRL, SA), prin scutirea de taxele de la Registrul Comerțului pentru aceste persoane. Defapt, lucrurile nu sunt chiar așa în realitate. Iată de ce:

  • Scutirea de taxe e de fapt o amânare de plată pentru că în timp vei plăti la stat pentru firmă, chiar mai mult decât dacă ți-ai face de la început SRL:
  • După 3 ani ești obligat să transformi SRL-D în SRL, iar această transformare e mai scumpă decât suma pe care ai plăti-o dacă ți-ai face de la început SRL. Dacă vei transforma înainte de cei 3 ani SRL-D în SRL, la suma deja mare de transformare se mai adaugă și taxele de înființare de care ai fost scutit inițial.
  • Dacă vrei să desființezi un SRL-D înainte de cei 3 ani, vei fi obligat să plătești taxele de înființare de care ai fost scutit + taxele de desființare. Această variantă e puțin mai ieftină decât dacă ai înființa și desființa un SRL într-un timp scurt, dar vei plăti taxele de care ai fost scutit în trecut, chiar dacă între timp taxele au scăzut.
  • Dacă te gândești să lași un SRL-D inactiv, fără să îl transformi sau să îl desființezi, atunci ANAF-ul îți va face cazier fiscal. Să ai fapte în cazierul fiscal e neplăcut și are efecte nedorite – nu o să mai poți înființa altă firmă sau să faci parte dintr-o firmă. Poți scăpa de faptele trecute în cazierul fiscal, dar acest lucru durează mult și costă.

SRL-D se dovedește incomod spre deosebire de un SRL, pentru că are următoarele limitări:

  • SRL-D e limitat la 5 asociați/administratori
  • niciunul dintre membri nu a mai fost asociat în vreo altă firmă (SRL/SA) din UE. Această limitare face adăugarea de noi asociați sau vânzarea SRL-D dificilă
  • SRL-D e limitat la 5 grupe de coduri CAEN pe care le poți desfășura. Această limitare îl face inflexibil și scump dacă pe aceeași firmă vei vrea să desfășori și alte activități decât cele adăugate la înființare.
  • există o listă de activități interzise pe SRL-D
  • trebuie să reinvestești anual cel puțin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent – asta înseamnă că doar jumătate din profit îl poți scoate la finalul anului ca dividende, iar cealaltă jumătate trebuie să rămână în firmă pentru achiziții.
  • Un efect secundar al acestor limitări e că fac modificările de SRL-D să fie mai scumpe decât modificările de SRL.

Singurul beneficiu al unui SRL-D față de un SRL e scutirea de la plata CAS-ului (pensiei) din partea angajatorului pentru cel mult 4 salariați. Momentan angajatorul plătește la stat un CAS de 15.8% din salariul brut al salariatului, așa că această scutire nu e de neglijat.

Dacă vei opta însă pentru acest beneficiu oferit de stat vei avea și un set de obligații:

  • să notifici în scris cu privire la înfiinţare oficiului teritorial pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi  cooperaţie (O.T.I.M.M.C.) din raza sediului social, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la înregistrare
  • să ții în permanență 2 angajați pe perioada de 3 ani cât ai scutirea de CAS. Dacă vreunul îți pleacă trebuie rapid înlocuit.
  • scutirea se dă doar pentru salarii mai mici decât salariul mediu brut pe economie.
  • Dacă nu respecți aceste obligații pe perioada celor 3 ani, va trebui să plătești la stat toți banii de care ai fost scutit.

În concluzie, un SRL-D merită înființat doar dacă ești sigur că poți ține 2-4 salariați timp de 3 ani pe un salariu cât mai apropiat, dar nu mai mare decât salariul mediu brut pe economie.

Înregistrarea fiscală la SRL sau SRL-D

SRL și SRL-D sunt identice fiscal. Există 2 moduri fiscale în care se poate înregistra la ANAF un SRL sau SRL-D.

1. Microîntreprindere

Orice SRL sau SRL-D intră automat la sistemul fiscal de microîntreprindere după înființare.

Taxele sunt:

  • Impozit de 1 sau 3% din venit; 3% la început și devine 1% din momentul în care ai primul angajat cu carte de muncă, înregistrat cu normă întreagă (program de 8 ore)

2. Impozit pe proft

Un SRL sau SRL-D intră automat la impozit pe profit dacă:

  • firma are venituri mai mari de 1.000.000 EUR/an
  • sau a realizat venituri din activităţi bancare, asigurări, jocuri de noroc sau exploatare de zăcaminte
  • o firmă se poate înregistra fiscal ca impozit pe profit și de bunăvoie dacă depune capital social de 45.000 lei.

Taxe:

16% din profit – Impozit

Alte taxe la SRL și SRL-D

Fie că te vei înregistra fiscal ca microîntreprindere sau impozit pe profit, vei plăti o taxă la stat de 5% din suma pe care o scoți din firmă – impozitul pe dividende. La aceasta suma se adauga CASS și CAS daca valoarea dividendelor ridicate depaseste nivelul a 12 salarii minime brute pe tara din anul respectiv, contributii calculate la nivelul acestui plafon.

Dacă vei avea angajați există o serie de taxe care se plătesc atât de angajat cât și de angajator, iar aceste taxe pot ajunge până la 42% din salariul brut al angajatului.

PFA versus Întreprindere Individuală

Rezultatul acestei analize depinde foarte mult de obiectul de activitate. Pentru o activitate care nu presupune foarte multe cheltuieli, marja de profit mare, situatie care se regaseste usor in domeniul serviciilor, este mai rentabil sa optezi pentru SRL la care impozitarea se va face 1% sau 3% la cifra de afaceri.

Daca activitatea presupune cheltuieli mari ce ar determina o marja de profit mica, impozitarea cu 10% a profitului cum este in cazul PFA este mai avantajoasa.

  • Fondatorul firmei e întotdeauna o singură persoană. După înființare se poate adăuga și soțul/soția în firmă.
  • Se înființează în 2-3 zile și dacă afacerea nu merge se desființează la fel de repede.
  • Contabilitatea e simplă și te poți descurca și fără un contabil dedicat, cu condiția să fii foarte bine organizat.  
  • Din 2019 se pot scoate bani si din SRL daca firma inregistreaza profit curent cu obligatia platii impozitului pe dividende anticipate care se recalculeaza la finalul anului.
  • Poți să îți faci PFA/II doar dacă ai calificare în activitățile pe care vrei să le desfășori cu firma.
  • Sunt câteva excepții de activități (de ex. comerțul nealimentar) pentru care e suficientă o diplomă de ultimă școală absolvită, nefiind nevoie de o calificare specială.

Care sunt diferențele între PFA și Întreprindere Individuală?

1. La PFA poți avea maxim 3 angajați, la Întreprinderea Individuală maxim 8 angajați.

2. La PFA poți avea maxim 5 coduri CAEN, la Întreprinderea Individuală maxim 10 coduri CAEN.

Înregistrarea fiscală la PFA și II

PFA și Întreprinderea Individuală sunt identice fiscal.

Există 2 moduri fiscale în care se poate înregistra la ANAF:

1) Sistem real

Taxe:

10% din profit – Impozit

Dacă veniturile PFA pe an depășesc plafonul de 12 x salariul minim, ești obligat să plătești și sănătate și pensie pentru o baza de calcul minima, astfel:

  • 10%*12* salariul minim brut pe tara in anul respectiv – Pentru sănătate (CASS)
  • 25%*12* salariul minim brut pe tara in anul respectiv – Pentru pensie (CAS)

În total, la PFA/II, dacă depășești plafonul de 24.960 Lei/an in anul 2019, ajungi să plătești între:

30% – 42% din profit

Dacă te vei înregistra în sistem real, va trebui să ții un registru de încasări și plăți, în care vei scrie încasările și plățile efectuate cu PFA/II.

În sistem real taxele se plătesc anticipat, trimestrial (la 3 luni). Asta însemnă că declari la ANAF cât crezi ca vei face în anul în curs, iar ANAF-ul te taxează pe suma declarată.

În anul următor ești obligat să declari la ANAF exact cât ai făcut în anul anterior și fie vei plăti în plus dacă ai realizat mai mult decât ai declarat, fie vei primi bani înapoi de la stat, dacă ai realizat mai puțin decât ai declarat anticipat.

2) Norma de venit

E o sumă fixă, care diferă în funcție de zona în care ai sediul și de activitatea desfășurată cu firma.

Pentru a te putea înregistra ca normă de venit trebuie să îți adaugi pe PFA sau II o singură activitate (1 cod CAEN)! Dacă îți adaugi mai multe activități vei intra la sistem real.

ANAF-ul publică în fiecare an codurile CAEN pentru care se permite înregistrarea ca normă de venit.

Taxa plătită la norma de venit include impozitul, sănătatea și pensia și variază între:

500 – 1300 lei/lună. Această taxă se plătește chiar dacă nu ai activitate în fiecare lună.

Atât în sistem real cât și pe norma de venit vei plăti taxele trimestrial (la 3 luni).

Chiar dacă la PFA/II cu o minimă informare o să poți să îți ții contabilitatea singur, îți recomandăm să mergi periodic la un contabil pentru informare și verificare.

Diferența dintre SRL și PFA/II

Un PFA sau II e avantajos pentru că:

  • e comod de întreținut datorită birocrației reduse
  • contabilitatea e simplă și cu minimă informare o poți ține fără să fie necesar să plătești un contabil
  • se depun mai puține declarații decât la SRL
  • se scot bani ușor din firmă, fără să fii taxat de stat

La SRL sau SRL-D aceste aspecte se complică:

  • contabilitatea e complexă și vei fi nevoit sa colaborezi cu un contabil
  • se depun multe declarații și trebuie să fii foarte atent
  • când scoți banii din firmă plătești impozit pe dividende

Pe de altă parte, un  PFA e inflexibil față de un SRL pentru că poți desfășura pe PFA/II doar activități pentru care ai diplomă de calificare.

Iar din punct de vedere al taxelor, un SRL se dovedește cel mai avantajos fiscal așa cum se poate constata din informațiile de mai sus.

În concluzie, în situația în care nu ai mai avut un business și nu ai experiență ori o idee de care ești foarte sigur, este recomandat să începi cu un PFA. Dacă în schimb, ai experiență și o idee de business, cu un plan foarte bun și posibilitate de finanțare, e indicat să faci de la început un SRL.